Povestea lui Harap-Alb

"Povestea lui Harap-Alb" este un basm cult scris de Ion Creangă și publicat pentru prima oară în anul 1877, în revista "Convorbiri literare". Opera se face remarcată prin împletirea atât de naturală a elementelor fantastice cu elemente specifice satului moldovenesc, acest lucru fiind dovedit de prezența proverbelor populare, a dialogului, a expresiilor specifice satului moldovenesc, dar și a unor personaje cu puteri miraculoase.

Moara cu noroc

"Moara cu noroc" este o nuvelă scrisă de Ioan Slavici și publicată în anul 1881, în volumul intitulat "Novele din popor". Opera este considerată o nuvelă psihologică, de factură realistă, accentul fiind pus pe construcția personajelor și conflictul interior al acestora. Totodată, textul scoate în evidență consecințele nefaste ale dorinței de îmbogățire și depășirea condiției sociale cu orice preț, având astfel un rol moralizator. 

Alexandru Lăpușneanul

Alexandru Lăpușneanul, nuvela scrisă de Costache Negruzzi, este un text de factură romantică, ce a fost publicat în primul număr al revistei Dacia literară, fiind astfel un bun exemplu pentru a evidenția trăsăturile literaturii pașoptiste. Nuvela lui Negruzzi are o temă istorică și prezintă a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanul pe tronul Moldovei, respectând astfel direcția impusă de reprezentanții pașoptismului, adică prezentarea istoriei poporului român. 

Ion

"Ion", scris de Liviu Rebreanu, este un roman realist, obiectiv, interbelic, social, tradițional și modern care a fost publicat prima dată în anul 1920. Opera, considerată de către criticii literari o capodoperă a literaturii române, reprezintă primul roman obiectiv din literatura română și un roman în care este prezentat într-o manieră realistă universul satului ardelenesc din primele decenii ale secolului al XX-lea.

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

"Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu este un roman interbelic, modern, al experienței, subiectiv și de analiză psihologică, ce redă drama lui Ștefan Gheorghidiu, personajul principal al acestei opere. Gheorghidiu reprezintă intelectualul inadaptat care aspiră la sentimentul de iubire absolută, iar din acest motiv suferă un eșec în plan sentimental în momentul în care constată că Ela, soția lui, nu este așa cum și-ar fi dorit el.

Baltagul

"Baltagul" este un roman tradițional, mitic, obiectiv și realist, scris de Mihail Sadoveanu și publicat pentru întâia oară în anul 1930, de către editura Cartea Românească. Opera prezintă călătoria și încercările Vitoriei Lipan, o femeie dintr-un sat de munte, de a-și găsi bărbatul, pe Nechifor Lipan, care a plecat la Dorna pentru a cumpăra oi, însă nu s-a mai întors acasă. Pentru scrierea acestei opere, Mihail Sadoveanu s-a inspirat din balada populară "Miorița".

Enigma Otiliei

"Enigma Otiliei" este un roman de tip balzacian, obiectiv, realist și modern, scris de George Călinescu și publicat pentru întâia oară în anul 1938. Opera descrie în amănunt burghezia bucureșteană de la începutul secolului al XX-lea, accentul fiind pus pe perspectiva social economică (averea lui Costache Giurgiuveanu, familia Tulea). De asemenea, se urmărește îndeaproape evoluția personajului Felix Sima, fapt care conferă operei statutul de bildungsroman.

Moromeții

"Moromeții" este un roman social scris de Marin Preda și publicat în două volume. Primul volum a apărut în 1955, iar al doilea volum a fost publicat în 1967. 

Opera prezintă lumea satului românesc din Câmpia Dunării înainte și după cel de-al doilea Război Mondial. Cele două teme centrale ale operei sunt cea rurală și cea a familiei, autorul reușind să descrie cât mai în detaliu elementele care compun satul tradițional. Deși toate personajele romanului sunt realiste și intrigante prin complexitatea lor, accentul este pus pe Ilie Moromete, capul familiei Moromete și personajul central al acestui text. Acesta se bucură de autonomie și se simte împăcat cu sine numai în deplină libertate.

Luceafărul

"Luceafărul" este una dintre cele mai cunoscute poezii scrise de către poetul Mihai Eminescu, considerată de către criticii literari cea mai reprezentativă creație a autorului datorită faptului că include toate temele prezente în celelalte opere eminesciene. Textul a fost publicat pentru prima oară în anul 1883, în Almanahul Societății Literare "România Jună", iar apoi în revista "Convorbiri literare". 

Plumb

"Plumb" este o poezie scrisă de către poetul George Bacovia în anul 1900 și publicată în primul volum de versuri al autorului în anul 1916. Textul poetic este structurat sub forma unui monolog prin care poetul își exprimă starea de tristețe, de apăsare, cauzată de singurătate și lumea în care este condamnat să trăiască. Poezia este construită în jurul cuvântului "plumb" care devine astfel un simbol.

Din punct de vedere structural, textul este alcătuit din două catrene care împart mesajul poeziei în două planuri: unul exterior, marcat de elementele funerare, iar altul interior, sugerat de imaginea sentimentului de iubire, care aduce disperare, tristețe, apăsare sufletească.

Testament

Poezia Testament aparține scriitorului Tudor Arghezi și este inclusă în categoria artelor poetice moderne ale literaturii române din perioada interbelică. Poemul face parte din volumul de debut "Cuvinte potrivite", publicat în anul 1927, și surprinde prin elementele de compoziție ingenios creionate de poet. Abordarea lui Tudor Arghezi este specifică liricii moderne, astfel că putem remarca preocuparea poetului pentru limbaj, estetica urâtului, dar și un raport între inspirație și tehnica poetică.

Tema poeziei Testament se poate rezuma la procesul creației literare, autorul încercând să evidențieze rolul artei în univers și menirea poetului în lume.

Riga Crypto și lapona Enigel

Opera Riga Crypto și lapona Enigel aparține scriitorului Ion Barbu și este considerată un poem alegoric, publicat de către autor în perioada interbelică. Textul face parte din cea de-a doua etapă a creației barbiene, mai exact, din ciclul baladic-oriental, caracterizându-se printr-o structură narativă aparte, creionată sub forma povestirii în ramă și prin amestecul epicului cu liricul și dramaticul.

Tema principală a poemului Riga Crypto și lapona Enigel este, la fel ca în cazul Luceafărului eminescian, incompatibilitatea dintre două ființe care provin din lumi diferite. Poezia este structurată în două părți, fiecare dintre le prezentând câte o nuntă, formula compozițională fiind cea a povestirii în ramă.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii reprezintă textul care deschide volumul de debut, Poemele luminii, al autorului Lucian Blaga. Simbolul central al poeziei și chiar al întregului volum este lumina, un element dominant pentru lirica lui Blaga. Întrucât poetul își exprimă în mod liber concepția literară, poemul Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este inclus în categoria artelor poetice. Tema poeziei se poate rezuma la atitudinea pe care o are poetul în fața marilor taine ale universului, cunoașterea lumii în planul creației poetice putându-se realiza numai prin iubire.

Aci sosi pe vremuri

Aci sosi pe vremuri, poezia scrisă de Ion Pillat a apărut pentru prima dată în revista "Letopiseții", iar apoi a fost inclusă în volumul "Pe Argeș în sus", publicat în anul 1923.

Textul este unul reprezentativ pentru tradiționalism, curent literar care promovează tradiția și credințele religioase ortodoxe românești, manifestând simpatie pentru țăranul român și respingând orice influențe străine, considerate primejdioase pentru cultura națională, și a fost considerată de către criticii literari ai vremii drept o capodoperă a poetului. În poezia Aci sosi pe vremuri, tradiționalismul se manifestă prin idilizarea trecutului într-un cadru rustic și prin curgerea ireversibilă a timpului.

În dulcele stil clasic

Poezia În dulcele stil clasic este cea care dă numele volumului de versuri publicat de către Nichita Stănescu în anul 1970. volumul face parte din cea de-a doua etapă de creație a poetului, perioadă în care autorul propune o viziune inedită asupra lumii. Așadar, dacă analizăm toate elementele compoziționale ale textului (tema, titlul, elementele de versificație, limbajul artistic, secvențele poetice etc.), vom vedea că poemul reflectă viziunea neomodernistă a lui Stănescu.

O scrisoare pierdută

"O scrisoare pierdută" este o comedie de moravuri sociale și politice scrisă de dramaturgul român Ion Luca Caragiale și publicată în anul 1884. Opera are drept scop corectarea anumitor defecte omenești, iar acest fapt este evidențiat prin contrastul dintre esență și aparență și prin crearea unor personaje ridicole, care sunt puse în situații comice. 

Iona

Iona este piesa de debut a scriitorului Marin Sorescu și a fost publicată pentru prima dată în anul 1968, în revista Luceafărul. Opera aparține teatrului neomodern postbelic și a fost numită de către autor ca fiind o tragedie în patru tablouri, iar alături de alte două piese ale autorului, Paracliserul și Matca, face parte din trilogia dramatică Setea muntelui de sare, volum publicat în anul 1974.

Temele puse în discuție de Marin Sorescu în cadrul acestei opere reprezintă probleme de actualitate precum lipsa comunicării, izolarea, însă ele sunt dezvoltate într-o manieră inedită, specifică modernismului.